Log in

Ceramica de artă în galeria sighişoreană din Turnul Fierarilor

  • Scris de Vasile Luca
  • Publicat în Cultura

Combustibilul pentru răbdare a ars! 

„Fuel for more patience” (combustibil pentru multă răbdare), este expoziţia de artă ceramică ce poate fi vizitată la Sighişoara în Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor din 3 şi până pe 19 iulie. Ea este rodul muncii depuse de două organizaţii artistice aflate la distanţă geografică dar care au găsit căi de comunicare şi de realizare a unui excelent proiect cultural.

La iniţiativa Rodicăi Costianu, președinta Asociației Pariziene a Artiștilor Români (Association Parisienne des Artistes Roumains), în perioada 22 iunie – 3 iulie 2015 la Sighişoara s-a desfăşurat o tabără internaţională de ceramică, prima după mai mult de un sfert de secol de când aici mai aveau loc astfel de simpozione.

Proiectul a adus la Sighişoara un număr de 15 artişti în arta ceramicii de un înalt nivel, atât din străinătate cât şi din ţară, care au lucrat împreună timp de două săptămâni în studioul din str. George Coşbuc nr. 9 al Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex. 

Accentul special al participării a fost pus de prezenţa unui redutabil grup de cinci renumiți ceramiști polonezi: Wlodzimierz Ćwir, Agnieszka Marciniak, Teresa Milewicz, Leri Papidze și Sebastian Pietkiewicz. Partea romănă a fost reprezentată de artiştii plastici sighişoreni, Mariana Cara Olteanu, David Olteanu (membri UAP România), Kovrig Antal Istvan, Niculae Ardelean, Dorian Feier, și Daniel Romeo Todea, căroara li s-au alăturat ceramiştii gălăţeni Valentin Neacşu, Peter Felix, clujeanul Vasile Cătărău şi hunedoreanca Ana Iancu.

Ei au avut sprijinul nemijlocit şi direct ai membrilor asociaţiei sighişorene, a cărui preşedinte este prof. Daniel Romeo Todea, însă „motorul taberei", la figurat, cum a arătat Todea în alocuţiunea de deschidere a expoziţiei a fost artistul Niculae Ardelean, care şi-a asumat şi a dus greul logistic fiind mereu la îndemâna oricăror nevoi ale artiştilor. Un lucru demn de amintit, lucrările executate din primordialul lut îmbinat cu apă a avut nevoie de arderea lui, acest lucru s-a putut realiza cu sprijinul CESIRO SA, SICERAM SA şi SAWELY PROD SRL. Tot de aici au provenit şi o parte din materialele ceramice.

Pe artiştii în arta frământării, modelării şi creaţiei de obiect ceramic am avut ocazia să-i întâlnesc şi pe durata taberei, în atelierul sighişorean încă de la venirea lor şi pe parcursul muncii lor creative la Sighişoara. Spaţiul generos al studioului, scăldat în lumină şi cu o anumită predilecţie spre interioară linişte şi-a pus sigur amprenta, nevăzut, fiecare artist încercând să cuprindă cu suflul imaginaţiei sale şi să dea viaţă lutului în plastia materiei născătoare de forme vii, așa cum descrie Mircea Eliade primul dintre elementele primordiale ale artelor focului, pământul. Am văzut cum se năşteau sub mâinile lor fermecate forme, am văzut cum din pământ şi apă prind în aer voluptuoase exprimări dedicate ochiului şi sufletului. Le-am văzut munca în toate momentele, de la începuturile modelării în gips în care doar ghiceai viitorul obiect, la griul închis şi încă umed al lutului care prindea formă pe roata olarului. 

Iar apoi, după ardere…totul a prins contur şi culoarea finală în uimitorea expoziţie realizată şi vernisată la Galeria de Artă Contemporană din Turnul Fierarilor, un eveniment de excepţie realizat de aceşti minunaţi artişti a căror mâini sunt o prelungire firească a visului transformat în artă şi încă una veritabilă, inconfundabilă. 

Un fapt meritoriu, în cadrul vernisării, celor cincisprezece artişti care expun în galeria din Turnul Fierarilor, le-au fost conferite diplome de excelenţă, un atestat al trecerii acestor artişti prin spaţiul dedicat artelor plastice la Sighişoara.

Criticul Marius Tiţa a arătat încă de la începutul expozeului domniei sale, că el vede Sighişoara ca un tărâm al creaţiei în care, cu un spirit ludic fantastic artiştii „cu prisosinţă îşi pun în realitate, arta, gândurile şi visele. Sighişoara este un centru de excepţie al ceramicii româneşti într-o plasare geografică, luând acest spaţiu al meşteşugurilor, al industriei, acum clasat într-o atmosferă de creaţie artistică cum este actuala expoziţie pilot al unora viitoare deja anunţate, iar auspiciile sunt fantastice”. De remarcat patosul, pledoaria făcută la adresa artei ceramicii văzută ca o necesitate indisolubilă pentru foarte mult timp, retoric criticul întrebându-se, dacă nu cumva prima artă pe care a făcut-o omul, prima manifestare artistică făcută de om, nu ar fi cumva frământarea pământului şi crearea vaselor uzuale, care şi ele au estetica lor, dar şi a acelor statuete de la începutul devenirii umane pentru că, „de mii de ani nu au rămas numai oale” ci şi raportări directe la ceea ce ar putea fi religie, gândire, transpunerea în alte spaţii ale omului primitiv, iar aceste manifestări redări zoomorfe, antropomorfe ş.a., „sunt frământări în lut  fragile care însă au supravieţuit”. „Ceramica se află printre puţinele elemente de creaţie artistică capabilă de a produce şi sunet, atunci când îşi propune şi chiar atunci când nu-şi propune”, a mai spus criticul Marius Tiţa. 

La Sighişoara zilele acestea şi până în zilele premergătoare Festivalului medieval, avem deci parte de o expoziţie deosebit de plăcută ochiului. O raportare artistică prin ceramică de care era nevoie, ştiind că un lucru palpabil, nimic nu este mai adevărat, iar ca pământul nimic nu este mai adevărat.  

Central, spaţiul galeriei a fost ocupat de creaţiile măiastre ale lui Leri Papitze celebru în Polonia şi clasat pe locul patru între artiştii europeni la roata olarului. În stânga lui Papitze am admirat lucrările subtile, sensibile, conceptuale până la semn în designul de formă ale Teresei Milewicz, iar la Agnieszka Marciniak jocurile fractale de forme mozaicate, texturate, sunt chiar picturale acolo unde smălţuirile colorate modulează suprafeţele.   

Ceramista poloneză Agnieszka Marciniak a arătat că mulţumită Rodicăi Costianu, artiştii polonezi au putut descoperi fermecătoarea Sighişoară. „Sighişoara este un oraş magnific sub toate aspectele esteticului, nu numai pentru că am putut crea aici, în acest loc am trăit o experienţă artistică superbă, cea mai importantă a fost experienţa umană, am găsit în acest areal citadin oameni minunaţi, datorită cărora am putut realiza ceea ce se poate vedea acum în expoziţie.” Ea a mulţumit în numele polonezilor colegilor artişti români pentru că au lucrat alături de ei şi le-au fost aproape arătându-le frumuseţea şi farmecul oraşului, şi pentru posibilitatea de a lucra cu materiale diverse, un element foarte important pentru experienţa lor şi a ce au realizat. Cum România nu este atât de departe de Polonia, sperând că o viitoarea tabără va fi şi în Polonia, Agnieszka Marciniak  i-a invitat pe toţi ce cu care a lucrat în tabăra de la Sighişoara să le întoarcă vizita cu speranţa că vor realiza o tot de atât de frumoasă şi interesantă expoziţie şi acolo.

Wlodzimierz Ćwir a căutat subtilitatea amprentării urmelor muncii umane cartografiindu-le precum rhopografismele gălăţenului la origini, celebrul deja Daniel Spoerri. La Sebastian Pietkiewicz am văzut forme lăptoase şi transparente la limita echilibrului, decorativismul dantelării repetitive făcând trecerea subtiulă de la plasticitate la designul funcţional, un joc între formă și funcție.

De remarcat lucrările de o expresivitate aparte al artistului David Olteanu, cea purtând numele de „Tărâmul fluturilor” o lucrare cinetică, sau o alta intitulată „Potir”, care potrivit artistului „are un caracter ludic de joc, semisferele glisează în interiorul cupei şi între ele, în cazul în care cel care priveşte lucrarea se implică şi participă activ la schimbarea şi remodelarea obiectului prin mişcarea semisferelor în funcţie de dorinţa lui, a privitorului. Atunci când marginile semisferelor sunt pe aceeaşi linie cu marginile cupei, se văd numai nişte cercuri concentrice, ceea ce, dă o stare de linişte. Când mişcăm semisferele, se reia forma în spirală de pe suport şi piciorul cupei, realizarea lucrării incubă redarea ei prin simplitate, expresiei mişcării, repetarea arcului de cerc creează o spirală, numărul spirelor este opt, ca mesaj: semnul matematic al infinitului.” 

Niculae Ardelean expune deasemnea forme repetitive modulare. Tot acest joc subtil al modulilor ceramici l-am remarcat şi la Mariana Cara Olteanu, Vasile Cătărău şi Kovrig Antal Istvan. Imaginaţia formelor proiectate cu jocuri exacte de plin şi gol executate cu măiestrie din albul curat şi spaţial bucură şi încântă privitorul. La Ana Iancu însă înşiruirea este metaforică, reprezentările ei sunt doar aparent repetitive, fizionomia inspirată de psihologia facială trebuie „citită” cu valoare de unicat, îndemnându-ne la reflecţii filosofice asupra naturii şi existenţei umane.   

Câteva lucruri rămase pe suflet ca o lacrimă neştearsă, despre lucrări în general şi despre expoziţie ne-a vorbit şi Ana Iancu, cea care a fost încântată de cele două săptămâni petrecute la Sighişoara, de colegii de breaslă întâlniţi, revederea cu unii dintre ei din păcate o oportunitate, pentru că nu prea sunt organizate tabere de creaţie cu acest profil în ţară, sunt chiar rare aceste evenimente întrucât tehnologia este foarte complexă. Ea a mulţumit pe această cale Rodicăi Costianu şi asociaţiei artiştilor plastici sighişoreni, cei care nu au precupeţit nici un efort ca totul să se desfăşoare cum nu se poate mai bine, ceea ce face ca prieteniile dintre artişti poate să fie mai importante decât ajutorul material pentru realizarea lucrărilor. S-au legat prietenii ce cu siguranţă vor dăinui. „Sighişoara are un aer cosmopolit, ca oraş nu poate fi mai prejos ca alte oraşe mai blazonate estetic ca ale ţărilor importante din Europa”, a conchis hunedoreanca Ana Iancu. 

Peter Felix expune forme unice, a căror senzualitate e dată de amestecurile de pământ de intervenţiile cu alte materiale alăturate ceramicii, sau sublinierile prin glazuri colorate. La Daniel Romeo Todea am regăsit temele ce-l inspiră şi în pictura pe care îndeobşte o face, de la măr la arhangheli sau fizionomii mascoide. Lecţiile de la roata olarului primite de la artistul polonez Leri Papitze par să-l fi inspirat în realizarea unui frumos pocal intitulat Graal. Cu trimiteri în sfera religiosului, Dorian Feier creează basoreliefuri ceramice al căror desen vine din iconografia bizantină, dar şi o sugestivă instalaţie din argilă roşie.

„Sighişoara este un loc fabulos elementului de creaţie… Sighişoara este creaţie în sine, văzând-o, te încearcă un sentiment aparte, a fost o încântare să mă aflu în această magnifică cetate, deja am câteva idei pe care aş dori să le concretizez în viitoarele lucrări volumetrice, convins de frumuseţea acestei cetăţi, ceea ce mă va face să revin” a promis şi punctat…artistul ale cărui lucrări se intitulează punctul - gălăţeanul Valentin Neacşu, unul dintre ceramiştii prezenţi în tabără. 

O expoziţie eveniment în galeria din Turnul Fierarilor pe care v-o recomand. Orarul galeriei este între orele 10-18, expoziţia putând fi vizitată până pe 19 iulie.

 

Distribuie acest articol

Submit to DeliciousSubmit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn
Ultima modificareDuminică, 05 Iulie 2015 20:29

1 comentariu

Login pentru a posta comentarii

3°C

Sighisoara

Light Rain

Umiditate: 93%

Vant: 11.27 km/h

  • 24 Mar 2016 6°C -3°C
  • 25 Mar 2016 8°C -4°C